Cu fruntea și cu inima sus!

Auzim, vedem în jur și ne confruntăm cu propriile experiențe și reacții față în față cu CRITICA. Părinți care își ies prea repede și periculos din minți ori de câte ori copiii lor se împiedică, nu răspund prompt la întrebările lor, scriu urât, greșesc la teme sau teste, care se murdăresc, își uită diverse lucruri la școală ori și le lasă împrăștiate prin casă, îi întrerup când vorbesc, cer să se joace împreună.

Părinți care creează în casă un mediu steril și disproporționat cu nevoile de vârstă ale copiilor, instalând reguli peste reguli, cu foarte multe interdicții, cu atenționări permanente, impunându-le să ‘nu să se prostească’ și să se comporte ca niște adulți, chiar dacă au 3,5 sau 9 ani.

Părinți, parteneri de cuplu, manageri, colegi etc.

Ne confruntăm cu automatismul de a îi critica pe cei din jur, mici sau/ și mari, precum și cu propria reactivitate atunci când suntem criticați sau și mai des, ni se pare că suntem criticați. Unii se așteaptă și aud mai peste tot critică din gura celor din jur. Aud critică chiar și acolo unde nu este. Nu s-a născut nimeni așa. Ceva dureros s-a întâmplat în viața lor și au fost nevoiți să aibă prea de mici, prea des, prea singuri grijă de ei. Creierul și implicit, mintea se formatează ca atare. Din fericire, neuroplasticitatea creierului este cea care lasă loc înțelegerii și transformării.

critica

Fac o mulțime de erori de interpretare, de care se dumiresc doar după ce au scuipat flăcări, au vorbit cu un prieten, au reflectat împreună cu un specialist în psihoterapie asupra situației, au început să se uite cu onestitate la ei înșiși, câștigând deopotrivă cunoaștere și clarificare în termeni Critică – Feedback – Gândire Critică.

Iată câteva aspecte cu privire la care te invit să reflectezi:

  • Fiecare dintre noi ne apărăm așa cum știm, cum putem, cum ne-am obișnuit în fața conflictelor interioare/ exterioare. Modalitățile de apărare sunt multiple și se desfășoară într-un registru larg, de la cele care dispun de un gard înalt de maturitate și adaptabilitate (ca prietenia, umorul, altruismul, auto-observarea, sublimarea, anticiparea, suprimarea) până la cele mai imature și dezadaptative (ca devalorizarea propriei imagini sau a celorlalți/ critica și autocritica, idealizarea, omnipotența, comportamentul pasiv agresiv, acting out).
  • Ori de câte ori te iei de ceilalți, criticându-i și făcând afirmații sarcastice pe seama lor, o faci pentru a îți crește stima de sine, iar pentru finii cunoscători, o faci pentru a îți dosi propria rușine, vulnerabilitate și îndoial, iar intenția pozitivă de îi face celuilalt un bine (de a îl educa/ învăța) nu mai are niciun ecou.
  • A acționa cu mânie/ agresivitate dispropoționată în raport cu deranjul/ remarca primită (poate, critica) e semn că nu poți tolera emoțiile și impulsurile care se înghesuie în tine, simțind nevoia urgentă de a scăpa de ele indiferent cum și chiar, indiferent de consecințe. Nu există capacitatea de a le amâna, de a aștepta un pic pentru lămurire și liniștire, de a reflecta cu privire la situație, la celălalt, la tine, de a construi un răspuns. Din păcate, acest tip de apărare e foarte prezent în relațiile părinți-copii, cu figurile de autoritate, dintre partenerii de cuplu).
  • Feedbackul are o structură compusă din 3 elemente: apreciere + evaluare + coaching. Dacă nevoia ta e de a primi apreciere, iar partenerul de cuplu/ managerul/ părintele îți dă doar sfaturi, îți arată cum (coaching) se simte ca și critica (experiența subiectivă a criticii). Dacă nevoia ta e de a ți se arăta cum, dar primești doar apreciere, apare același tip de experiență.
  • Autocritica e mai puternică și mai persistentă la femei decât la bărbați. Există chiar și o explicație transgenerațională/ istorică – în trecut, femeile erau considerate și tratate ca fiind inferioare bărbaților. Prin urmare, femeile și-au dezvoltat autocritica, iar bărbații – abilitatea de a judeca/ critica!
  • Critica interioară a femeilor e strâns legată de rolul matern și înfrumusețare (greutate, tratamente corporale, operații estetice etc.) din nevoia de a se face acceptate de ceilalți.
  • Critica interioară a bărbaților e strâns legată de performanța sexuală și financiară.

În data de 18 noiembrie 2023, încep un nou grup terapeutic de lucru tema criticii: Față în față cu CRITICA: Cu fruntea și cu inima sus. Modul de lucru este unul de orientare experiențialistă, care invită la experimentare și observare, fiind un generator viu și dinamic de conștientizare și restructurare, de activare a reurselor creative și autotransformative. Mijloacele folosite sunt unele multimodale – artterapie, muziă, film etc.

Hai să stăm împreună cu fruntea și cu inima sus față în față cu Critica!

Detalii organizatorice aici.