Așa cum știm, sunt medici și medici, gravide și gravide. Fiecare dintre ei se angajează de-a lungul sarcinii unul în raport cu celălalt aducând propriile cunoștințe, competențe profesionale, deprinderi practice, propria personalitate cu părțile sale resursă, dar și cele de tip vulnerabil.

Încă de la începutul și până la finalul sarcinii (naștere), relația gravidă-medic este o constantă incontestabilă, care ajunge să fie trăită de viitoarea mămică cu multă intensitate și complexitate emoțională – de la entuziasm la angoasă.

Pe de altă parte, de la începutul până la finalul sarcinii, dinamica intrapsihică a gravidei înregistrează „mutații” semnificative. Un nou rol identitar începe să se asambleze. Este rolul matern care vine cu un set de responsabilități materne specifice nevoilor copilului în funcție de vârsta și nivelul lui de dezvoltare.

În webinarul din 25 iunie – „Sarcină, naștere și atașament – Impactul dezvoltării timpurii asupra sănătății copilului și adultului”, voi susține o prezentare fundamentată pe modele teoretice riguroase și practica mes psihoterapeutică specifică Psihologiei Prenatale cu privire la „Psihologia relației gravidă-medic de-a lungul sarcinii”.

În cadrul acestei prezentări, voi porni de la următoarele două întrebări:

Există vreo legătură între tipul relației gravidă-medic și asumarea rolului matern?

Cum putem lucra cu relația gravidă-ginecolog în psihoterapie?